Un clip video i-a încântat atât pe iubitorii de animale, cât și pe promotorii nașterii naturale: o mama-delfin își naște puiul într-o lagună. Înoată în cercuri, se oprește, își flexează coada de câteva ori, iar puiul iese în cele din urmă din trupul ei, un delfin micuț și adorabil. O naștere relativ ușoară.
De multă vreme auzim că suntem specia de mamifere cu cea mai dificilă naștere: fie din cauza poziției bipede, care ne-a modificat oasele bazinului, și/sau din cauza dimensiunii foarte mari a capului nou-născutului din specia noastră. Astfel, se spune, femeile plătesc prin chinurile nașterii prețul pentru faptul că specia umană s-a ridicat în două picioare, s-a deșteptat și a ajuns specia dominantă pe Terra.
Surpriză! Nu, nu suntem specia de mamifere cu cea mai dificilă naștere. Natura întotdeauna reglează prin evoluție aceste mecanisme astfel încât beneficiile să depășească dezavantajele, cu rezultate surprinzătoare în ceea ce privește reproducerea.
Factorii care fac în general nașterea dificilă
Greutatea fătului în raport cu cea a mamei: la o mamă de circa 65 kg care naște un copil de 3,5 kg, greutatea fătului reprezintă 5% din cea a mamei. La o iapă, raportul este de 10%. Statistic vorbind, atunci când fătul este mare în raport cu mama, nașterea este mai grea. Însă există o mulțime de mamifere mari care la naștere fată pui foarte mici (canide, feline, porcinele etc.), dar în număr mare.
Durata travaliului: cu cât acesta este mai lung, cu atât nașterea este mai grea. Travaliul uman este într-adevăr printre cele mai lungi, putând dura peste 24 de ore. Vacile fată în 3 ore, cățelele într-o oră, iar iepele în numai 30 de minute.
Dimensiunea craniului fătului în raport cu deschiderea pelvisului matern: cu cât capul fătului este mai mare, cu atât riscul de a se bloca în canalul de naștere este mai mare. Însă și unele specii de maimuțe nasc pui cu craniul mare (maimuța-veveriță naște pui cu capul și mai mare decât puiul de om în raport cu bazinul mamei, ceea ce da, duce la o rată mare de complicații la naștere). În mod surprinzător însă, primatele mari (gorile, cimpanzeii, urangutanii) au șoldurile foarte late și pot naște mai ușor pui cu capul mare.
Însă titlul de mamă-eroină aparține fără doar și poate hienei pătate din savana africană. Acest prădător redutabil trăiește în haite conduse de femele, care prin urmare trebuie să fie mai dure, fizic și comportamental, decât masculii. Din acest motiv, femelele au aproape la fel de mult testosteron ca și masculii. Această adaptare hormonală are două efecte: puii de hienă se nasc cu colții deja ieșiți și cu gheruțele complet formate (pentru a fi gata de luptă încă de la naștere) și, cel mai surprinzător, femelele au un pseudo-penis prin care dau naștere. Aproape 18% din femele își pierd viața cu tot cu pui la prima naștere. Dar restul de peste 80% reușesc să nască cu succes și următoarele nașteri devin mai ușoare.
Deci, nu, nu femeile au tras paiul scurt când vorbim despre o naștere grea.
